Importanța cititului la copii
~ noi descoperiri în neuroștiințe ~
Azi n-o să abordez o temă legată de matematică ci de neuroștiințe. Am citit de curând studii despre cum creierul nostru interpretează textul și, pentru că sunt lucruri importante, merită împărtășite. O să aflăm câte ceva despre cât de important este exercițiul cititului la copii și care sunt riscurile dacă nu achiziționează cititul la nivel automat cât mai devreme (în școală).
La începutul anilor 1970 neurocercetătorii erau convinși că cititul performant se poate învăța dacă persoana reușește să citească prin fotografierea cuvintelor întregi. Această teorie a stat la baza tuturor cursurilor de citit-cu-viteză.
De atunci s-au făcut nenumărate studii care au ajuns exact la concluzia opusă. Recunoașterea cuvintelor întregi sau recunoașterea cuvintelor după primele litere ajută doar pe cei care încă nu au dobândit capacitatea de a citi rapid și automat. Cu alte cuvinte, cel mai eficient mod de a citi este prin automatizarea recunoașterii caracterelor scrise. Cititorii eficienți apelează la recunoașterea cuvintelor din context doar dacă recunoașterea caracterelor este împiedicată (caractere distorsionate, artistice, lizibilitate mică).
Dar ce înseamnă citirea eficientă? Citirea eficientă, ca orice altă acțiune umană, mers, condus, etc. este atunci când procesul de recunoaștere a literelor/cuvintelor nu este conștient. Numai în acest mod, o persoană poate să se concentreze conștient asupra conținutului. Singurul mod în care se poate dobândi citirea eficientă este prin exercițiu. Copiii care nu citesc eficient consumă resurse congnitive pentru procesul de citire. Creierul face efort pentru a citi dar nu mai are resurse și pentru a înțelege sau memora.
Prin scanarea creierului (fMRI) copiilor care nu citesc eficient, s-a observat că regiunile din creier folosite sunt cele din lobul temporal stânga (Broca, Vernicke) dar și multe alte resurse din cortex. Din cauză că regiunile Broca și Vernicke sunt implicate în citit, adeseori acești copii au nevoie de verbalizare pentru a putea înțelege. Este ca și cum ar realiza o legătură exterioară prin aer (gură-ureche) pentru a mima acțiunea prin care altcineva ar citi pentru ei. Nu au o legătură internă în creier între zona care recunoaște textul și zona care îl înțelege (de fapt lucrurile sunt mult mai complicate).
Cititorii eficienți pe de altă parte, utilizeaza alte părți ale creierului pentru a citi și fac efort foarte mic pentru recunoașterea textului. Ei nu mai au nevoie să audă cuvintele, nici măcar să-și imagineze că le aud. Legătura dintre text și semnificație este internă, iar recunoașterea automată. În acest context, aceste persoane pot aloca toate resursele cognitive pentru a înțelege, a memora textul, a-l integra sau a face noi conexiuni în timp ce citesc.
Copiii care nu reușesc să-și formeze citirea eficientă foarte devreme în școală au probleme de înțelegere și memorare a textului și au nevoie permanent de ajutor pentru a-și face lecțiile. Cineva trebuie să verbalizeze conținutul pentru ca ei să fie capabili să-l înțeleagă. Mai târziu, daca tot nu reușesc să formeze acest automatism, fereastra de oportunitate se închide și nu vor mai putea dobândi această calitate niciodată. Aceste persoane, la vârsta adultă vor face efort să citească, vor evita cărțile și meseriile care implică mult cititul iar învățarea va fi mereu limitată, dificilă și dependentă de alții. Aceștia învăță mai bine ascultând decât citind dar din păcate informațiile nu sunt tot timpul disponibile în această formă. Pe de altă parte, cei care își automatizeaza cititul mai devreme pot învăța singuri, mai eficient și fără ca cineva să-i asiste.
În concluzie este important ca prin exercițiu copiii să dobândească citirea eficientă cât mai devreme posibil în școală. Vom recunoaște dacă copilul citește eficient după următoarele criterii:
- citește rapid aproape ca un adult
- nu rostește cuvintele citite
- înțelege un text la prima vedere și-l poate povesti
- îi face plăcere să citească cel puțin un anumit subiect
