Învățarea implicită
VS
învățarea la școală
Sunt mai multe feluri în care un elev învață. Lecțiile de la școală reprezintă doar una din variante. Elevul învață mult din interacțiunea cu alți elevi, de exemplu, sau din vizita la un muzeu, mai ales dacă muzeul este interactiv. Observ că mulți părinți leagă foarte mult învățarea de școală. Eu cred că acesta nu este chiar un lucru bun pentru că învățarea din afara școlii este cel puțin la fel de importantă. Și aici mă refer inclusiv la informațiile necesare pentru succesul academic.
Învățarea din afara școlii este mai plăcută și uneori poate fi mai eficientă decât activitățile de la clasă. Sigur, nu poate înlocui prezentarea riguroasă realizată de profesor, dar o poate completa cu succes.
Ne amintim cu toții de vizitele la muzeu, de excursii, de experimentele din clasă sau din aer liber (cei care am fost suficient de norocoși să facem), de atelierul bunicului sau de vizita la o fabrică. În toate aceste cazuri am învățat ceva nou, fără chiar să ne dăm seama. Lecția a fost așa de bine întipărită în minte încât nu se uită zeci de ani.
Se întâmplă adesea ca o lecție de la școală să fie înțeleasă mai bine pentru că elevul a mai întâlnit fenomenul în afara școlii. Diferența dintre el și colegii lui nu este mare dar fenomenul se amplifică în avalanșă. Să facem acum un experiment de gândire (gedankenexperiment cum îi plăcea lui Einstein să spună): Ne imaginăm că datorită faptului că elevul nostru a mai întâlnit fenomenul predat, poate să răspundă promt și corect la o întrebare venită de la profesor sau poate să pună chiar el o întrebare valoroasă. Acest lucru îi aduce aprecierea atât a profesorului cât și a colegilor. După această lecție, când ajunge acasă care crezi că este prima temă pe care o va face?
Hai să ne imaginăm acum (poate prin absurd) că elevul nostru are cel puțin câte o experiență extrașcolară pentru fiecare lecție predată. Cum crezi că va crește stima de sine a elevului? Hai să-l comparăm acum cu un coleg care aude subiectul pentru prima dată. Imaginează-ți diferența de capacitate de învățare pentru cei doi elevi care au, să zicem, aceleași competențe cognitive (IQ, EQ etc.)
Prin aceste experimente imaginare am observat diferența dintre un elev care a avut parte de învățare implicită sau non-formală pe un anumit subiect și un elev care nu a mai întâlnit subiectul. Acum hai să descoperim de ce este valoros acest tip de învățare.
- În învățarea implicită elevul este prins fără gardă. Știm cu toții că pentru elevii de acum, lecțiile din clasă sunt plictisitoare. Sunt plictisitoare față de multitudinea de aparate multimedia cu care sunt bombardați și de multitudinea de feluri în care își pot petrece timpul în afara școlii. Când profesorul începe lecția, elevul iși comută creierul pe modul "REZISTĂ! SE VA TERMINA ÎN 50 MIN". Ori acest lucru nu se întâmplă atunci când este într-o excursie sau când cercetează atelierul bunicului.
- Curiozitatea este împinsă de ego pe parcursul învățării implicite. Atunci când vede ceva interesant, copilul devine curios, este normal, orice ființă umană sănătoasă face la fel. Această curiozitate este acum multiplicată pentru că acesta poate fi un material util de postat pe rețelele de socializare. Astfel, copilul întreabă, dorește să înțeleagă ca să poată anunța "noutatea" rețelei sociale din care face parte (virtual sau nu). E cool? Atunci merită atenție!
- Informațiile vin spontan și există un contrast mare. Asta înseamnă că elevul află mici bucățele de informație, mult diferite de contexul respectiv. De exemplu ne plimbăm prin parc și vedem un cub. Nu ratez ocazia și îi explic copilului că are 6 fețe, 12 muchii și 8 vârfuri, le numărăm, ne uităm la ele, pozăm cubul cu telefonul apoi mergem mai departe. Copilul va ține minte cel puțin că o figură geometrică în spațiu are fețe, muchii și vârfuri. Asta-i va folosi la clasă, foarte puțin, dar va conta.
Învățarea implicită este spontană, rapidă, fără efort și de durată. De ce nu poate școala să imprime informațiile (și) în acest mod? Ce-ar fi dacă învățarea la școală s-ar produce rapid, aproape fără să ne dăm seama și pe deasupra să reziste timp îndelungat în memorie? Ce putem face astfel încât să combinăm cele două tipuri de învățare într-un mod inteligent și creativ astfel încât să se completeze și să se potențeze reciproc?
Pentru mai multe articole interesante care vin în ajutorul părinților verificați pagina http://vorbestecorect.ro
Acest blog este susținut de platforma de învățare a matematicii mquest.ro
